luni, 11 ianuarie 2010

semn de carte

o pagină spre seara sublim dansată
(pierdere de sine sau poartă aprinsă)

noi atragem cuvântul în preajma destinului
şi a focului fără sfârşit

pauzele nu sunt bune pentru noua vocală ce va urma
iubirii ascunse în joacă după cărţi (păduri încifrate)

lângă un anotimp iertat
ne vom aminti desenul
pe hârtia caldă

corpul poemului născut
posibil viu

miercuri, 6 ianuarie 2010

Născut încă o dată

eşti cel mai mai tânăr baron din levant

iubeşti sau doar înconjori
apele curse în vene

arta unei vechi culori
urcă şi calcă pământul
şi iartă
şi alungă
primul semn
născut încă o dată

Bazar baroc

sunt părţi uitate noaptea

curentul viu
care ne-a vrut
într-o toamnă
ascute bazarul baroc
şi cifrul de aer

septembrie
acelaşi 27

Mai sus de sânge

cuvinte singure
sau o zodie de vârf
ca şi când negrul
se poate pătrunde
între zăpezi înalte

ecoul timpului sincer
ascultă piatra
sau visul rece
sau punctul încheiat
mai sus de sânge

Târziu

după acelaşi colţ
uită luna cea mai albă
pierdută pentru a fi curată
ca vântul
ca unghiul aruncat

un glob ce pluteşte încet
bine vărsătoriu

ca ieri fii viu
aşa cum trăim
viaţa loviturilor
vărgate
de iarnă

Un vis peste altul

roşu pe negru stau
într-o jumătate
fără limpezimi
pe ape mari
neiubite

să nu mai rupi
acest pământ
unit lângă cer

cuvinte sărutate
trupuri vii
un vis peste altul