Autorul volumului Tabloul ca oglindă (Editura Militară, București, 2016), Octavian Mihalcea, grupează în mod inedit realizările mai multor artiști plastici, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființarea Cercului Militar Naţional. Spiritul său liric vibrează la policromia imaginilor, rezonând cu aceasta într-o colecţie de cronici cu adevărat atractivă pentru iubitorii artei de diferite genuri. Titlul ales exprimă ideea filosofică a reflectării realităţii înconjurătoare în conştiinţă, ca motor al exprimării artistice. Esenţa este că imaginea din oglindă rămâne ca un snapshot, ca o mărturie în timp a realităţii trecătoare. Lucrarea se înscrie în ansamblul albumelor de artă apărute la Editura Militară, aducându-şi contribuţia la dezvoltarea acestui domeniu prin originalitatea criticii şi ingeniozitatea prezentării. Octavian Mihalcea face o cronică a operelor expuse din prisma unui estetician care analizează tehnica, simbolurile plastice şi contextuala estetică, circumstanțele inspiraţionale caracteristice acestora. Volumul, veritabil album de artă, cuprinde 27 de titluri corespunzătoare unora dintre expozițiile găzduite de Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional. În continuare vom prezenta succint fiecare artist plastic, așa cum este redat în album. Sorin Adam, considerat un "artist solar", surprinde căldura peisajelor mediteraneene care fac parte din cromatica postimpresionistă, unde se vede clar cum atingerile picturale pot lăsa o impresie sincronică. Formele adunate dau naştere la peisaje desprinse parcă dintr-un film despre locuri din ţări mediteraneene ale extremității nordice a Africii. Aurelia Chiru surprinde cu "tuşe diafane" metafizica din interiorul şi spațiile deschise ale unor case din Balcic, unde primează un fior ce lasă frâu liber gândirii. Creațiile lui Augustin Costinescu sunt "fascinaţii armonioase" ale unor peisaje veneţiene şi naturi moarte făcute cu ajutorul unor culori vibrante. Mihai Coţovanu a surprins o serie de peisaje emblematice şi liniştite din Franţa cât şi din ţară, precum și o multitudine de naturi statice florale în care îi lasă pe cei ce privesc să redescopere frumuseţi ale acestui gen de tablouri. Serii întregi de diferite lucrări ale şcolii de pictură pentru copii şi adulţi, în care se văd experimentele profesionale ale fiecăruia, sunt considerate în mod sugestiv de către autor "iniţieri estetice". "Vocile diversităţii" reprezintă o sumă de tablouri simbolice ce evocă câte o amprentă din operele unor artişti plastici ca Minu Movilă, Mihai Potcoavă, Cosmin Movilă şi Emanoil Mazilu. Sub titulatura "Cvartet", aceştia surprind peisaje din profunzimea sufletului uman. Plastica pictorului Horea Cucerzan are o serie de experienţe terestre şi evadări pure ce oferă imaginea unui "illo tempore" în cadrul vieţuirii cotidiene. Autorul îl consideră ca fiind, având în vedere experienţa sa artistică, integrat plenitudinii experienţelor inefabile. "Drumul spre centru" este o temă atractivă şi o abstractizare incandescentă a idealului, cât şi conjugarea valorilor sensibile printr-o idilă sentimentală de provenienţă expresionistă. Petru Damir realizează expoziţia lui de pictură sub semnul inorogului. Andrei Damo afișează o hipertrofiere a enigmaticului cu multe inspiraţii medievale, respectiv nuduri cu armuri sau chiar, în sine, peisaje medieviste. Tablourile sale sunt consideratede către autor ca fiind nişte "Misteriosofii". Lucrările lui Mircea Doinaru, marea majoritate realizate prin tehnica în cuțit, exprimă esenţa pulsaţiei nocturne, "tributară paradigmei lumilor visate". Este pur şi simplu o călătorie în "siaj nocturn".
Pânzele Georgetei Grabovschi reprezintă abordarea ingenioasă a elanului cromatic, evidențiind latura abstractă din interiorul specialului realism profesat, odată cu tuşele venusiene care îmblânzesc compoziţia. Evidenţa abstractului este văzută de autor ca o "deplasare spre echilibru". Ion Hultoană a realizat nişte imagini plastice care se bucură de spectrul vieţii și căldura ei resimţită prin fondul afectiv ce-i este caracteristic artistului. Peisajele, ca şi natura statică, exprimă "amprenta armoniei" din pictura clasică. Gheorghe Ioniţă ne prezintă o gamă de peisaje şi anumite particularizări citadine, afişând sublimul călătoriilor maritime. Aceste imagini sunt foarte apreciate de public, căruia îi place să dezlege simboluri şi enigme "sub semnul serenităţii" absolute. Alex Ivanov a colaborat cu Societatea Scriitorilor Militari, printre multe altele realizând coperta și ilustrațiile pentru volumul "Tarot cu icoane" al cunoscutului poet Liviu Vişan. În tablourile sale, ale căror titluri exprimă idei poetice de cea mai bună calitate, pictorul induce sentimentul perenităţii "tonurilor visului", sinteză a discursul liric cu descrierea plastică. Hisako Kobayashi, reprezentantă a plasticii japoneze la expoziţia de la Cercul Militar Naţional, a surprins publicul cu ineditul curentului minimalist. Centrată îndeosebi pe "primatul stării", expoziția SoloShow este o expresie a "simplităţii plurivalente" a operelor expuse. Acuarelele şi uleiurile pe pânză ale lui Ioan Murariu reprezintă figuri situate sub influența arhetipului stranietăţii. Amprenta stilului impresionează şi animă imaginarul prin "Metamorfoze roditoare". Mihaela, Bogdan, Traian şi Constantin Niţescu realizează o serie de reprezentări, efecte şi impresii profund sensibile asupra misterelor picturale, semănând cu dinamismul scenografic. Autorul lucrării aseamănă succesiunea de imagini cu nişte "ritmuri benigne". Otilia Michail Oteteleşanu şi Maria Oteteleşanu au creat opere plastice influențate de tehnicile lui Ştefan Luchian şi Vincent Van Gogh. Frumuseţea tonurilor incită spiritul liric al lui Octavian Mihalcea, care contemplă rafinamentul acestei expoziţii, considerând-o ca având "farmec şi simbol". Vasile Parizescu are desene şi picturi ce se bucură de recunoaşterea Academiei internaţionale de artă modernă din Roma şi a Societăţii colecţionarilor de artă din România. Operele sale se bucură de farmecul perenității, în ciuda dictonului fugit irreparabile tempus. Tablourile expuse au valoarea unor autentice "repere artistice". Se remarcă folosirea tehnicii creatoare în (pen)umbră. Luiza Patriciu, Romeo Vasilescu şi Nicolae Ion Popescu prezintă o diversitate picturală notabilă. "Dimensiunile estetice" etalate par să-l impresioneze pe autor. Lucrările Cristinei Mihaela Rădulescu pot fi considerate ca reprezentări ale "forţei subtile a inimii". Studioul de Arte Plastice al Armatei a afişat în 2015, cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la înființare, o remarcabilă diversitate stilistico-tematică. Această panoramă reprezintă imaginea unor individualităţi cum ar fi: Valentin Tănase, Victor Dima, Valentin Macarie, Marcel Chiţac, George Grigorescu, Iulian Coruţ, Cătălin Gâdei, Albin Stănescu, Gabriela Muscalu şi Ion Ţarălungă. Maria Ştefănescu evidențiază o serie de imagini metamorfozate care sunt inspirate din subiecte şi peisaje veneţiene, precum şi din coregrafia baletului. Realizările sale par nişte "fulguraţii misterioase". Florin Şuţu, poet şi pictor, surprinde în imaginile lui plastice un deosebit esprit de finesse. După autor, creaţia acestuia este o reprezentare cromatică de "esenţe fluide".
Valentin Tănase impresionează cu o serie de imagini bogate în imaginație, cât și cu o serie de simboluri, elemente extrem orientale. Deasemenea, este sugerată depăşirea de sine în materie de realizarea esteticului. Octavia Ţarălungă se axează pe anumite elemente caracteristice poveştilor şi poeziilor pentru copii, toate fiind prezentate în "culorile copilăriei". Teodor Vescu surprinde punctele de reper emblematice din peisajele citadine ale unor țări vizitate. El este permanent în "căutarea esenţei". Tabloul ca oglindă reprezintă încercarea lui Octavian Mihalcea de a sintetiza culori, senzaţii vizuale, sunete și parfumuri, într-o lucrare care să permită iubitorilor de artă să cunoască mai bine operele diverșilor artiști plastici expozanți la Cercul Militar Național.
TIBERIU FELIX LUNGULESCU
