împungi aerul cu vârfuri de lance
numai lângă aventura sfâșierii
cu globuri multicolore grăbite spre galop
afară totul e frumos și pur
spiritul zburdă printre copilării
intuiția știe să conducă mâinile
dintr-o tușă fără știință
se naște capodopera fiecăruia
simple mult prea simple idei cu final ucis
noi ocupăm mese de aur
când plângem pe săgeți frânte
și cai sfârtecați în zorii elanului
cuvinte pe drum de spirală
aripi în genunchi
rugăciuni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu