o pagină spre seara sublim dansată
(pierdere de sine sau poartă aprinsă)
noi atragem cuvântul în preajma destinului
şi a focului fără sfârşit
pauzele nu sunt bune pentru noua vocală ce va urma
iubirii ascunse în joacă după cărţi (păduri încifrate)
lângă un anotimp iertat
ne vom aminti desenul
pe hârtia caldă
corpul poemului născut
posibil viu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu